Judetul Suceava - Regiunea Turistica Bucovina

Harta Suceava Judetul


    Date geografice judetul Suceava

     

    Munţi şi monumente ale naturii

    Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului Suceava se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, prin rezervaţii naturale deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial. Valoarea ecologică şi ospitalitatea proverbială a oamenilor creează condiţii bune să integreze judeţul Suceava în valorile montane ale lumii.

    Munţii Bârgău (judeţele Suceava şi Bistriţa-Năsăud): munţi puternic fragmentaţi, o îmbinare de culmi din şisturi cu piscuri semeţe de origine vulcanică. Această asociere crează farmecul deosebit al acestor munţi. Cel mai important con vulcanic este şi cel mai înalt şi mai greu accesibil-Heniul Mare de 1.612 m altitudine. O puternică aură de mister a acestor munţi este dată şi de legenda contelui Dracula care se presupune că a avut castelul aproape de pasul Tihuţa. Locul unde astăzi se găsesc urmele unui vechi drum roman pietruit. Cei mai mulţi dintre drumeţi preferă culmile domoale din apropierea staţiunii Sângiorz-Băi şi împrejurimile pasului Tihuţa. Locurile recomandate pentru a vizita aceşti munţi sunt: Pasul Tihuţa, Lacul Colibiţa, Staţiunea Sângiorz-Băi, Prundul Bărgăului toate accesibile cu mijloace auto.

    Pasul Tihuta
    Pasul Tihuta

    Munţii Bistriţei (judeţele Suceava şi Neamţ): munţi de altitudine medie ce domină valea pitorească a Bistriţei. Bine împăduriţi şi cu o creastă principală sinuaşă şi greu de urmărit cu diferenţe de altitudine bine evidenţiate, cu văi adânci şi versanţi abrupţi. Altitudinea maximă se află în partea de sud a crestei principale în Vârful Budacu (1.859 m altitudine), dar partea cea mai spectaculoasă a acestor munţi se află în nord unde apele Bistriţei au tăiat cu greu Cheile Zugreni şi unde creasta Pietrosu-Bogulinu se ridică spectaculos la peste 1.700 m altitudine, oferind pentru cei ce se încumetă să urce versanţii puternic înclinaţi pe o poteca dificilă, o privelişte fascinantă de pe cetatea de stâncă a creştetului. Lipsa marcajelor turistice şi întinsele zone sălbatice fac ca puţini turişti să se încumete anual să descopere frumuseţile ascunse a acestor munţi. Cea mai uşoară cale de acces spre crestele acestor munţi este şoseaua de pe Valea Bistriţei.

    Muntii Bistritei
    Muntii Bistritei

    Munţii Călimani (judeţele Suceava, Bistriţa, Harghita şi Mureş): cei mai sălbatici şi mai înalţi munţi vulcanici de pe teritoriul României, singurii care depăşesc 2.000 m altitudine (2.100 m altitudine-Vârful Pietrosul Călimani) şi care prezintă urme ale glaciaţiunii prin căldări glaciare şi creste alpine. La periferia acestor munţi se află numeroase izvoare cu apa minerală, carbo-gazoasă care sunt captate şi utilizate în staţiunile balneo -climaterice: Vatra Dornei, Topliţă, Bilbor. Datorită întinderilor mari de creste şi văi bine împădurite, a unei reţele de poteci şi marcaje mai slab dezvoltată, lipsa cabanelor de altitudine şi a distanţelor mari de la un obiectiv la altul, aceşti munţi sunt străbătuţi mai ales de cei cu adevărat pasionaţi de drumeţie. Obiectivele naturale demne de vizitat sunt: Creasta principală cu numeroase piscuri de peste 2.000 şi 1.900 m altitudine, ce oferă privelişti deosebite, ansamblurile de stânci cu forme bizare cum ar fi “12 Apostoli”, Lucaciu, “Pietrele Roşii”, Tihu; lacul Colibiţa cu micro-staţiunea Colibiţa, Tăul Retitiş situat sub vârful omonom. Cele mai bune locuri pentru a începe o drumeţie în aceşti munţi sunt Staţiunea Vatra Dornei (auto şi feroviar), Valea Neagra Şarului (auto), Micro-staţiunea Colibiţa (auto), Staţiunea Bilbor (auto) şi Defileul Mureşului de la Topliţa la Deda (auto şi feroviar).

    Munţii Giumalău (judeţul Suceava): munţi masivi din şisturi cu aspect greoi care domină autoritar împrejurimile prin cei 1.857 m altitudine în vârful omonim. Cupola golaşă a muntelui reprezintă principala atracţie pentru că oferă una din cele mai grandioase privelişti din Carpaţii Orientali. La poalele de sud ale Munţilor Giumalău răul Bistriţa a săpat un spectaculos sector de chei numite Cheile Zugreni. Drumeţul mai poate vizita şi Codrul Secular Giumalău cu specii masive de conifere. La 1.600 m altitudine se află singura cabană din masiv-Cabana Giumalău, care încă face faţă numărului relativ restrâns de drumeţi ce străbat potecile acestor munţi. Căile preferate de acces în aceşti munţi sunt mai ales cele cu plecare din Valea Moldovei în dreptul localităţii. Pojorâta (auto şi feroviar) pe Valea Pojorâta şi din Valea Bistriţei (localitatea Ruscă) pe Valea Ruscă.

    Muntii Giumalau
    Muntii Giumalau

    Munţii Rarău (judeţul Suceava): sunt printre cei mai pitoreşti din regiune şi printre cei mai des vizitaţi de turişti datorită accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin parţial modernizat şi existenţa unui hotel modern de altitudine. Ating altitudinea maximă de 1.650 m în vârful Rarău, făcând parte din categoria munţilor mijlocii. Principalul punct de atracţie al acestor munţi îl constituie impresionantul ansamblul de stânci-Pietrele Doamnei, care ţâşnesc albe şi zvelte spre cer.

    Alte obiective turistice demne de vizitat sunt: Popii Rarăului - un ansamblu de stânci situate pe creasta princială, Codrul Secular Slătioara-o impresionantă pădure de foioase în amestec cu conifere considerată că fiind cel mai vechi codru din Europa, cu o vechime de peste 500 ani, Piatra Şoimului-un perete de stâncă ce oferă de pe creasta sa un fascinant loc de belvedere spre văile şi munţii învecinaţi, Cheile Moara Dracului - un sector de chei foarte înguste (între 2-3 metrii lăţime, aproximativ 40 m lungime, situat pe pârâul Caselor. Potecile turistice marcate sunt suficienţe şi clare, cu plecare din Câmpulung Moldovenesc şi Valea Bistriţei. Accesul spre aceşti munţi se face cu precădere din Valea Moldovei din oraşul Câmpulung Moldovenesc (auto şi feroviar) şi Valea Bistriţei (numai auto). Rarăul este un simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: “În alte locuri pot fi munţi mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latură cosmică a vieţii şi a istoriei”.

    Cheile Moara Dracului - Muntii Rarau
    Cheile Moara Dracului

    Munţii Suhard (judeţul Suceava): pentru aceşti munţi sunt caracteristice întinsele pajişti ce le acoperă crestele şi plaiurile molcome pline de fânate, sălaşe şi garduri. Suhardul este cunoscut mai ales datorită semeţului pisc al Ouşorului de 1.636 metri altitudine ce străjuie prin forma lui caracteristică depresiunea Dornelor. Totuşi cel mai înalt vârf se află în partea de nord-vest a crestei principale şi anume Vârful Omului de 1.932 metri altitudine. Creasta principală a acestor munţi reprezintă principala atracţie datorită frumuseţii peisajelor şi a uşurinţei cu care poate fi parcursă. Totuşi lipsa cabanelor de altitudine şi a unor poteci turistice clare şi bine marcate fac ca aceşti munţi să fie vizitaţi mai ales în apropiere de staţiunea Vatra Dornei şi Muntele Ouşoru. Principalele căi de acces spre aceşti munţi sunt din staţiunea Vatra Dornei (auto şi feroviar) şi Valea Bistriţei Aurii (auto).

    Munţii Stănişoarei şi Munţii Neamţului (judeţele Suceava şi Neamţ): foarte întinşi, bine împăduriţi, fragmentaţi de văi adânci ce ascund valoroase mănăstiri şi localităţi pitoreşti. Cu altitudini modeste de maxim 1.530 m în vârful Bivolu, cu creste liniare lipsite de spectaculozităţi majore şi cu puţine puncte de belvedere datorate pădurilor masive de foioase în amestec cu conifere ce acoperă majoritatea crestelor fac din aceşti munţi o zonă plină de mister aproape necunoscută de turişti care nu se încumetă să părăsească văile populate. Munţi plini de istorie şi legendă, recunoscuţi pentru intensa viaţă monahală şi a numărului mare de pusnici ce trăiesc solitari de secole prin aceste păduri, locul în care M. Sadoveanu a plasat dramă Vitoriei Lipan din romanul Baltagul. Potecile turistice sunt practic inexistente. În prezent, singurile poteci sunt cele monahale, silvice şi pastorale. Totuşi pentru cei pasionaţi locurile cele mai indicate pentru a se aventura în aceşti munţi sunt: Agapia şi Mănăstirea Văratec, Voroneţ, Mănăstirea Slatina ( acces auto); Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ, (care dispun de acces auto şi feroviar), locuri pe unde se mai zăresc urme a unor marcaje turistice vechi.

    Munţii Stănişoarei
    Munţii Stănişoarei

    Munţii Ţibău (jud. Suceava)-oare câţi din cei care citesc aceste rânduri au auzit sau au fost în aceşti munţi? Situaţi între Valea Bistriţei Aurii şi graniţa cu Ucraina la nord, aceşti munţi izolaţi şi aproape necunoscuţi de turişti se înalţă la peste 1.600 m altitudine (1.651 m în vârful Ţapul Mare), dispun de numeroase atracţii naturale care pot încânta pe cel care se încumetă să-i străbată văile şi crestele. Cele mai reprezentative obiective naturale sunt: Piatra Ţibăului-impresionant perete de calcar de aproximativ 80 m puternic surplombat; Valea superioară a Ţibăului cu numeroase turnuri şi pereţi de stâncă; creasta principală ce oferă din poienile Vârful Măgura (1.559 m) interesante privelişti spre Munţii Rodnei dar mai ales spre munţii atât de puţin cunoscuţi şi misterioşi din Ucraina. Accesul în aceşti munţi se face din Valea Bistriţei Aurii din şoseaua ce leagă staţiunile Vatra Dornei de Borşa peste pasul Prislop.

    Muntii Rodnei
    Munţii Rodnei

    Obcinele Bucovinei (jud. Suceava)-vestite prin salba de mânăstiri şi sate pitoreşti pe care le ascund prin poieni şi văi, aceşti munţi sunt mari că întindere, dar cu altitudini relativ mici. Cea mai înaltă şi mai spectaculoasă dintre obcini, este Obcina Mestecănişului cu altitudini ce depăşesc 1.500 m (1.586 m-Vârful Lucina). Urmează apoi descrescător Obcina Feredeu cu altitudini de 1.400, Obcina Brodinei cu vârfuri de 1.300 m şi Obcina Mare care este cea mai întinsă dar cu cele mai mici altitudini, sub 1.300 m. Culmile lor sunt molcome, bine împădurite cu păduri de fag, paltin şi molid, întrerupte de pitoreştile fânate ale localnicilor, bine gospodărite. Văile ce segmentează aceşti munţi sunt adânci, lărgi şi bine populate. Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stânci-Pietrele Muierii cu acces din oraşul Solca, creasta principală a Obcinei Mestecăniş, plaiurile Lucinei. În acest vast perimetru montan, turiştii ezită să se avânte pe potecile sale, datorită mai ales distanţelor relativ mari ce trebuiesc parcurse de la o amenajare turistică la altă, a inexistenţei unei reţele de marcaje turistice şi a unor ghiduri şi hărţi recente şi corect realizate, a unor amenajări turistice pe munţi (refugii, cabane). Zonele mai fregventate de turişti, sunt cele din apropierea marilor magistrale rutiere şi feroviare, a oraşelor şi staţiunilor. arterele de acces în aceşti munţi cele mai fregventate sunt: Valea Moldovei-rutier şi feroviar între loc. Păltinoasa şi Pasul Mestecăniş; văile Moldoviţa şi Humor, afluenţi ai Moldovei, Valea Sucevei şi cea a Putnei (feroviar şi rutier).

    Obcinele Bucovinei
    Obcinele Bucovinei

    Pădurea Valea Putnei - rezervaţie forestieră, sub vârful Giumalău, cu faună bogată.

    Pietrele Doamnei - în mijlocul frumoaselor privelişti ale Rarăului se înalţă spectaculos şi enigmatic aceste “turnuri gotice” formate din calcare alpine. Peisajul sălbatic, formele bizare ale stâncilor au învăluit aceste locuri în aburul misterios al legendelor. Înalte de 70 m, Pietrele Doamnei se află la 1.634 m altitudine, la mică distanţă de cabana Rarău. Împreună cu zona înconjurătoare formează o rezervaţie complexă (890 ha) care atrage an de an numeroşi iubitori ai naturii.

     

     


 
 
       
 
 
Ropenet.ro© 2008 | Contact: turism@ropenet.ro