Date geografice judetul Botosani
• Aşezare:
regiune cuprinsă între râurile Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi;
• Suprafaţă:
4986 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul ţării);
• Populaţie:
454023 după recensământul efectuat în anul 2002;
• Oraşe:
Botoşani- reşedinţa de judeţ cu 115.344 locuitori se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificaţie pentru trecutul poporului nostru, ci şi cu o inestimabilă contribuţie pe care fiii acestor meleaguri şi-au adus-o la patrimoniul culturii naţionale şi universale. Istoria Botoşaniului începe din vremuri îndepărtate. Numele reşedinţei de judeţ "Botoşani" este menţionat în documente, pentru prima oară, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte şi hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lapuşneanu, Eremia Movilă şi alţii.
Celelalte oraşe ale judeţului sunt: Darabani, Dorohoi, Săveni.
• Relieful:
predominant deluros, care deşi nu este prea variat, este un tarâm al frumuseţii blânde, ale unei naturi trainice şi prietenoase, etalând o netulburatş armonie. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) şi spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podişului Moldovei, cu înălţimi de 300 m);
• Clima:
este temperat - continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării ( 8- 9 0 C), cu precipitaţii variabile , cu ierni sărace în zapadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest şi sud - vest;
• Cursurile de apă:
au o direcţie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est şi Siret la vest, Başeu şi Jijia în centru, cu afluenţii importanţi: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdează judeţul, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităţilor Stânca - Costeşti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din ţară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafaţă de 1600 ha şi o lungime de 70 km.
• Lacuri:
Din mulţimea iazurilor, ce confera o frumuseţe aparte putem aminti: Drăcşani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb; Hăneşti; Mileanca, Havârna
• Flora si fauna:
Vegetatia naturala a zonei de est orasului Botosani este caracteristica zonei de silvostepa, fiind formata în special din terenuri agricole si pajistile seculare ce ocupa locul fostelor paduri. În nord-vest se întind paduri de gorun, terenuri agricole si pajisti stepizate, iar în sud-vest fagete de deal si paduri amestecate de fag si gorun. În rest, vegetatia naturala este caracteristica solurilor de padure, cu fânete si izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile traditionale constau din: grâu, secara, orz, porumb, cartofi, sfecla de zahar, floarea-soarelui. Livezile ocupa suprafete relativ mici si predomina prunul si visinul, ciresul si parul, gutuiul si nucul. Fauna este formata din caprioara, iepuri, vulpi.
